Arhiva categoriei 'Solutii la problema cainilor comunitari'

05
Mar
11

9 metode infailibile care ar rezolva definitiv problema cainilor strazii

Cele 9 metode infailibile rezolva definitiv problema cainilor strazii.
-Ele trebuie folosite in acelasi timp si continuu.
-Una fara alta nu rezolva.

Asociatia “Cutu, cutu” recomanda tuturor celor inteligenti, care fac parte din administratie si care vor sa aiba roade eficiente in lupta cu maidanezii, urmatoarele metode infailibile, verificate si para-verificate in toata lumea.

1. Sterilizarea tuturor cainilor cu stapan fara pedigree din toata tara, din orase si din comune. Ei sunt SURSA PRINCIPALA a cainilor de pe strada, caci puii sunt aruncati pe strada la fatare. Cine nu doreste sa sterilizeze, trebuie sa plateasca o taxa, devenind prin acest mod mult mai responsabil. Fiecare localitate trebuie sa emita hotarari de consiliu care sa oblige si sa aloce de la buget o anumita suma pentru sterilizarea gratuita a cainilor cu stapan (pentru persoanele lipsite de posibilitati financiare).

Image

2. Sterilizarea si reteritorializarea tuturor cainilor fara stapan blanzi.

3. Adapostirea initiala a tuturor cainilor reclamati si crearea unei comisii pentru ei, compusa din dresori, etologi (specialisti in comportamentul canin) si din protectorii de zona (protectorii de zona sunt persoanele care le dau de mancare si care ii cunosc foarte bine). Comisia trebuie sa investigheze cauzele agresivitatii, si anume, motivele pentru care au muscat: pentru ca fusesera batuti, pentru ca erau bolnavi, aveau pui, erau in haita sau pur si simplu sunt agresivi prin natura, atacand fara cauza. Cei care au muscat datorita unor conjuncturi trebuie sa fie tratati, sterilizati, si, dupa caz, sa fie propusi spre adoptie ori reteritorializati. (Daca dispare conjunctura ei nu mai sunt agresivi. Acesti caini trebuie oferiti spre adoptie mai ales pentru paza, fiind foarte dinamici si vigilenti). Cainii agresivi trebuie sa fie cazati definitiv in adaposturi speciale. (Mentionam ca numarul lor este mic).

4. Recensamantul tuturor cainilor. (Exista metode necostisitoare, pe care cei din protectia animalelor le cunosc si le pot impartasi tuturor)

5. Propunerea spre adoptie a tuturor cainilor de pe strada si din adaposturi. Aceasta presupune fotografierea tuturor cu ajutorul protectorilor de zona si postarea fotografiilor pe site-urile de specialitate ale serviciilor de stat pentru caini si pe site-urile ONG-urilor. Prima conditie ca sa ii adopte cineva este sa ii vada. Pe internet pot fi postati a la long, spre deosebire de postarea in ziare.

6. Tarcuri temporare in institutiile publice si in jurul blocurilor. (Acolo unde este posibil, cu acordul partilor, si pana la adoptia animalelor).

7. Serviciile de stat pentru caini trebuie conduse de catre cei mai buni specialisti: manageri sau iubitori de animale (performanti, cu rezultate excelente prealabile). Serviciile nu trebuie conduse de catre oameni politici in mod direct. Oamenii politici sunt “un dezastru”. Toti directorii din tara ai administratiilor pentru caini au fost pusi in functie de criterii politice, si anume, doar pentru ca fac parte dintr-un anumit partid. Aceasta se vede “cu ochiul liber”: intreaga tara este plina de caini! Politicienii sunt neexperimentati, au studii in alte domenii, trateaza cel mai adesea problema simplist, populist, cu superficialitate si agresivitate. Ii angajam, dar cu ce pret? Fiecare leu al salariului unui asemenea director se plateste cu sute de copii muscati! Ar trebui demisi neintarziat si inlocuiti cu directori competenti. (Sunt foarte multi specialisti care pot prelua oricand cu succes asemenea functii). Rolul politicienilor vizavi de cainii strazii ar trebui sa fie acesta: sa aleaga ca directori oamenii cei mai pregatiti si mai motivati. Daca inlocuirea directorilor politici se dovedeste a fi imposibila (“politicul ne omoara!”), in echipa proiectului ar trebui macar angajati cei mai buni specialisti sau ar trebui sa existe consultari lunare cu ONG-urile pentru protectia animalelor.

8. Identificarea (prin microcipare) si inregistrarea tuturor cainilor, cu si fara stapan, intr-o baza unica de date, o baza de date nationala. (Astfel incat, pe baza microcipului, sa identificam numele persoanei care abandoneaza cainii si sa il pedepsim cu inchisoarea, conform legii).

Image

9. Activitati de informare si de educare a opiniei publice (prin mass-media, campanii, conferinte). Educatia este foarte importanta.

Orice alte metode (eutanasia, simpla adapostire, etc) nu dau niciodata roade, decat nesemnificative si pe termen scurt.

03
Mar
11

Solutia la fenomenul cainilor comunitari

Sterilizare versus Ucidere

proiect sterilizare_proiect OUG155_Stadiu_Rezumat_Motivatii

OUG CAINI 155_2001_Amendamente_S.Buta si A.Edler,A.Marinescu, prefectBuc. (total)_20.02.2011

PROANIMA contribuie deja la rezolvarea problemei, prin solutiile propuse, actiunile proprii si fondurile alocate sterilizarii, tratarii, ingrijirii si adoptiei animalelor fara stapan, precum si prin efortul urias si sacrificiile oamenilor care voluntariaza;
- indiferent cat de mare ar fi aportul ONG-urilor, problema nu se va termina pana nu “se va inchide robinetul”, respectiv pana nu se va proceda la identificarea si sterilizarea cainilor de pe strada si din proprietate privata pe o baza legala.

24
Mai
10

Omul-bestie şi jertfa canidă adusă în cinstea banilor

Editorial din “Jurnalul de Olt” scris de dl Daniel Secara
“Am fost oripilat să aud că administraţia locală a omorât prin înfometare zeci, poate chiar sute, de câini fără adăpost. Permanent am fost conştient de barbaria acestui sătuc medieval de pe malul Oltului, însă nu mi-am putut imagina niciodată că „oameni”, aleşi şi plătiţi de noi, pot recurge la acte îngrozitor de salbatice, din nepăsare, cruzime, sau pentru câştigul financiar. Şi pentru că sălbaticia odioasă, demnă de tot dispreţul, nu era de ajuns, autorităţile au declarat cu emfază că de fapt câinii sunt îngrijiţi şi hrăniţi. Cruzimea şi brutalitatea acestor „oameni” din administraţie a putut fi întrecută doar prin nesimţirea declaraţiilor. Ca administratori locali, habar n-aveau de situaţia groaznică în care se aflau câinii şi probabil că nici nu le păsa. Pentru că bestiile nu pot simţi compasiune faţă de alte vieţuitoare. De fapt, asta e devenirea monstruoasă a bestiei, când nu îi mai pasă de alte fiinţe şi se gândeşte doar la binele propriu.

Dacă sălbaticia autorităţilor încă mă mai bantuie, reacţia generală a publicului a fost de-a dreptul cutremurătoare. Printre noianul de afirmaţii laudative la adresa „oamenilor” vinovaţi de masacru şi peste obsedantele injurii la adresa câinilor, acele nesuferite javre, s-au strecurat şi câteva opinii umile, ce vădeau niscaiva omenie. Intervenţiile au fost puţine şi rare, dar binevenite în contextul unui oraş primitiv, retrograd şi realmente feudal.
Dintre opiniile pe care le-am auzit, una anume, care milita vehement pentru măcelarirea câinilor venea, spre surpriza mea, de la o mămică îngrijorată de soarta copilului ei. Poate prea îngrijorată, dacă stăm bine să ne gândim. Aceasta opina că ar trebui omorâţi toţi câinii pentru a nu periclita viaţa sau sănătatea copiiilor. Însă, ceea ce dânsa omite să observe e că nu statul, prin intermediul administraţiei locale, ar trebui să fie obligat să-i îngrijească şi să-i apere copilul. Ea, ca mamă, are responsabilitatea asta. Nu putem masacra toţi câinii din oraş doar pentru că părinţii sunt iresponsabili. În acelaşi raţionament ar trebui să interzicem şi circulaţia maşinilor, pentru că au existat cazuri de copii nesupravegheaţi care, din nefericire, au ajuns victimele şoferilor.
Am auzit un alt cetăţean spunând că e prea costisitor să-i îngrijim, mai ales acum când ne aflăm în plină criză economică, deci câinii ar trebui omorâţi. Şi salariile bugetarilor sunt costisitoare, asta înseamnă c-ar trebui să-i masacrăm şi pe ei ca să mai economisim ceva bani? Şi mâncarea e costisitoare, dar nu omorâm comercianţii ca s-o obţinem. Şi educaţia e costisitoare şi sănătatea, totul e costisitor. Dar ăsta nu e un motiv pentru a măcelari animale nevinovate, faţă de care avem obligaţii morale şi civice. Doar un bolnav mintal ar putea spune că banii pot justifica moartea unui animal fără apărare.
Dar dintre toate părerile, probabil ca cea mai des întâlnită a fost aceea prin care unii cetăţeni, majoritatea, le sugerează iubitorilor de animale, adică oamenilor, să adopte toţi câinii de pe stradă şi să-i ţină în casă. Trecând peste absurdul situaţiei şi stupizenia de gândire a revoltaţilor, cred că ar trebui să înţelegem cu toţii că animalele abandonate, deci nu doar câinii, sunt responsabilitatea noastră, a tuturor, pentru că face parte din contractul nostru social. Cum mie nu-mi place să plătesc impozite pentru indemnizaţia nu ştiu cărui copil, probabil că nici ţie nu-ţi place să plăteşti taxe pentru întreţinerea animalelor fără stăpân. Însă o facem, pentru că suntem obligaţi. Iar responsabilităţile se răsfrâng asupra tuturor, chiar şi asupra „oamenilor” din administraţia locală, care-şi dau cu stângu-n dreptu’, în rarele ocazii când dovedesc mai puţină bestialitate decât în mod normal.
Prezenţa animalelor fără stăpân în oraşe e rezultatul acţiunilor omeneşti. Abandonul şi nepăsarea faţă de ele au generat actuala problemă. Dacă noi suntem de vină, de ce animalele trebuie să suporte consecinţele? E ca şi cum ai pedepsi victima pentru crima inculpatului. E pur şi simplu absurd, dar completamente justificat, în opinia barbarilor.
Eutanasierea, acest termen delicat care ascunde o realitate grotescă, nu poate şi nu trebuie să fie soluţia eradicării câinilor fără stăpân. Mijloacele nu vor justifica niciodată scopul, iar „crima în folosul comunităţii” nu poate fi acceptată. Ca oameni, avem o responsabilitate faţă de animalele din jurul nostru, chiar şi faţă de cele din administraţia locală.
D.G. Secară
daniel.secara@gmail.com”

11
Mai
10

Doar 8% din populatia urbana ar fi de acord cu eutanasia cainilor comunitari

Un nou studiu publicat astăzi de Fundaţia britanică Dogs Trust relevă faptul că 9 din 10 locuitori ai mediului urban din România ar dori ca autorităţile să folosească metode umane în rezolvarea problemei câinilor fără stăpân.

Un procent impresionant de 93% sprijină conceptul adăposturilor pentru animale şi 87% sunt de acord cu iniţiativele de castrare, care reprezintă o abordare umană pe termen lung pentru reducerea problemei câinilor fară stăpân.

Deşi poate dezamăgitor pentru Prefectul Bucureştiului, Mihai Atănăsoaei, care a înaintat recent Parlamentului controversatul proiect de lege 912, doar 8% din populaţia urbană este de acord cu eutanasia.

Studiul a fost realizat de Mercury Research în prima jumătate a lunii aprilie 2010, în consecinţă, rezultatele sale nu au fost influenţate de proiectul de lege menţionat. Studiul a utilizat un eşantion reprezentativ pentru populaţia adultă din zonele urbane, de 605 respondenţi din Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova şi Bucureşti.

Raportul măsoară percepţia rezidenţilor din zonele urbane privind câinii fără stăpân, disponibilitatea lor de a sprijini şi de a contribui la soluţionarea acestei probleme şi atitudinea lor faţă de diferitele metode de rezolvare a problemei.

Rezultatele subliniază nevoia stringentă de a adresa această problemă:

  • 65% dintre românii din mediul urban consideră că aspectul câinilor fără stăpân este cea mai stringentă problemă în cartierul unde locuiesc.
  • Opt din zece carteiere bucureştene adăpostesc o populaţie constantă de câini fără stăpân.
  • Peste 90% din cei intervievaţi consideră Primăria şi Consiliul Local ca fiind responsabile pentru administrarea acestei probleme.

Bucureştenii şi moldovenii se bazează pe autorităţi

Peste jumătate din respondenţi declară că ar dona un Euro pentru o iniţiativă umană. Personele din Bucureşti şi Moldova sunt mai puţin doritoare să contribuie la o astfel de iniţiativă, cel mai probabil pentru că populaţia din aceste zone consideră că soluţionarea problemei este de competenţa autorităţilor locale, care nu îşi fac treaba.

Locuitorii din nordul României, unde există mai puţini câini fără stăpân, au declarat că nu le este absolut deloc frică de aceştia, în timp ce 41% din cei care locuiesc în regiunile sudice, unde populaţia canină este numeroasă, au declarat că le este „foarte frică” de câinii fără stăpân.

Deşi atitudinile prinvind câinii par să despartă populaţia României, rezultatele arată că o mare parte a românilor este sensibilă la soarta acestora. Astfel, peste jumătate dintre participanţii la studiu afirmă că ajută câinii fără stăpân într-o anumită măsură, fie hrănindu-i sau adăpostindu-i ocazional, fie transportându-i la veterinar sau implicându-se în găsirea unui stăpân. Un procent destul de semnificativ este şi al acelora care se declară nederanjaţi de maidanezi.

Soluţia

Saptămâna aceasta, Fundaţia britanică Dogs Trust va lansa un ghid în limba română care vine în sprijinul municipalităţilor şi a ONG-urilor pentru a rezolva problema cânilor fără stăpân într-un mod uman şi eficient din punct de vedere financiar. Modelul „Capturare-Sterilizare-Returnare” (CSR) propune o abordare organizată a sterilizării câinilor fără stăpân, pentru a preveni câinii nedoriţi, şi se bazează pe succesul proiectului SOS Dogs din Oradea.

„Încercarea de a controla populaţia canină prin simpla închidere într-un adăpost nu va funcţiona. Eliminarea câinilor dintr-o anumită zonă determină crearea unui „vacuum” pe care câinii din alte cartiere îl vor ocupa cu uşurinţă pentru a-i folosi resursele. Ne alăturăm miilor de cetăţeni şi ONG-uri din întreaga Românie în a adresa un apel autorităţilor pentru a regândi proiectul de lege propus recent şi pentru a lua în considerare sterilizarea, ca o metodă umană şi eficientă de a soluţiona problema naţională a câinilor fără stăpân”, a declarat Clarissa Baldwin, CEO Dogs Trust.

În cadrul cercetării au fost intervievaţi 605 locuitori ai mediului urban, cu vârsta peste 18 ani, bărbaţi şi femei, persoane care deţin sau nu câini, din toate judeţele ţării, inclusiv din Bucureşti.

07
Mai
10

Atentie! Consultare publica pe tema canilor fara stapan în Sectorul 1

Primarul sectorului 1 din Bucuresti, deja renumit (si apreciat)  pentru felul in care a gestionat situatia cainilor comunitari din sectorul adiministrat de el (infiintarea Politiei Animalelor, construirea unui adapost modern si civilizat, organizarea periodica de targuri de adoptii in parcuri, infiintarea unei clinici pentru sterilizarea gratuita a cainilor si pisicilor si aducerea serviciului de ecarisaj la un nivel la care locuitorii au inceput sa aibe incredere, sa nu-l urasca si cu care sa colaboreze) propune o consultare publica pe tema cainilor fara stapan in sectorul 1.  Sunt interesante atat propunerile lui, dar mai ales comentariile cititorilor, care se uniformizeaza la un moment dat in favoarea eliminarii cauzei si nu a afectului cainilor pe strazi.  Se militeaza pentru sterilizare, adoptii, se  respinge eutanasia , considerand-o ineficienta, sugativa permanenta de bani publici, si neetica.

http://www.chiliman.ro/Blog/andreichiliman/art/701/Atentie-Consultare-publica-pe-tema-canilor-fara-stapan-%C3%AEn-Sectorul-1.html

04
Mai
10

67% din populatie NU sunt de acord cu eutanasierea cainilor fara stapan

FEDERATIA NATIONALA PENTRU PROTECTIA ANIMALELOR (FNPA)

COMUNICAT DE PRESA

Cea mai dezaprobata masura: Eutanasierea

Considerand ca redarea rezultatelor sondajului efectuat de catre eResearch Corp in privinta modului de gestionare a cainilor comunitari a fost prezentata trunchiat, ne rezervam dreptul de a da un comunicat in acest sens, relevand aspectele cele mai de interes aparute in comunicatul dat de catre institutul ce a efectuat sondajul.

Astfel:

Cea mai dezaprobata masura dintre cele propuse in proiectul de lege este eutanasierea cainilor fara stapan neadoptati in termen de 7 zile”.

Astfel 67% NU sunt de acord cu eutanasierea cainilor fara stapan.

70% dintre cetateni opteaza pentru castrare ca fiind cea mai buna solutie

74% nu sunt de acord cu amendarea cetatenilor ce hranesc cainii fara stapan pe spatiu public.

Procentele care apar in cateva publicatii ca 71% si respectiv 66% dintre cetateni ar dori eutanasia cainilor sunt preluate ciuntit,  fiind vorba in fapt de eutanasierea doar a cainilor bolnavi si respectiv  agresivi (asa cum reda sondajul).

Singurul program care a dat rezultate: Sterilizarea

Dupa cum s-a dovedit prin statistici si rapoarte bazate pe studii efectuate de catre OMS si alte institutii, dupa cum, de altfel, Romania are propria experienta in acest sens, uciderea nu reprezinta o solutie sustenabila. Singurul program care a dat rezultate oriunde in lume si care, datorita eficientei si modului civilizat de derulare, “imbraca” forma legislativa in multe state, este Sterilizarea, Identificarea, Inregistrarea si Returnarea animalelor cu si fara stapan – program recomandat si sustinut de ONG-urile locale si internationale precum si de Organizatia Mondiala a Sanatatii,  implicand costuri incomparabil mai scazute fata de programele de eutanasie sau intretinere in adaposturi.

Cu toate acestea, inadmisibil, prefectul capitalei propune reintroducerea „pedepsei cu moartea” pentru animalele pe care le-am lasat sa se inmulteasca, din dezinteres sau interes. „Garantul respectarii legii la nivel local” incita la nerespectarea legii (eutanasia fiind interzisa prin legea cadru de protectie a animalelor) si indeamna cetatenii la violenta.

Consultarea  cetatenilor din  sectorul 1: Sterilizare sau Eutanasie este  ILEGALA.    Atata timp cat prin lege se stipuleaza ca eutanasia este interzisa (cu exceptia animalelor cu boli incurabile) este de neconceput sa ceri cetatenilor sa se exprime daca …. legea trebuie sau nu respectata (?!).

Carmen ARSENE

21
Apr
10

SITUATIA CAINILOR FARA STAPAN

(informatie preluata din petitia anti-euthanasia cainilor comunitari)

Sursa initiala o reprezinta demolarile din anii ‘80 care au provocat un prim val de animale ramase fara stapan si indiferenta autoritatilor fata de inmultirea necontrolata a acestora.

Cauza actuala si cea mai ignorata a aparitiei cainilor fara stapan o constituie persoanele care locuiesc in medii rurale ori urbane, preponderent la casa cu curte, care in loc sa-si sterilizeze animalele, prefera sa le lase sa-si urmeze instinctul de reproducere, iar puii rezultati sunt abandonati in piete aglomerate, paduri de la periferii, pe langa restaurante, scoli, gradinite etc. In ultimii ani s-a marit si numarul cazurilor de abandon al cainilor de apartament. Au aparut pet shop-urile iar tentatia sau insistentele copiilor au facut ca multe animale sa fie achizitionate pe baza unui impuls de moment iar urmatorul pas sa fie abandonul. Totodata familii intregi au plecat sa munceasca in strainatate lasand in urma animale fara adapost.

Factorii care contribuie la amplificarea fenomenului:

- sursele de hrana (resturi menajere care abunda), oamenii care hranesc generatii intregi de pui proveniti de la cateaua blocului, in loc s-o sterilizeze si sa-i ofere aceeasi ingrijire pana la disparitia ei naturala

- lipsa educatiei in randul populatiei privind necesitatea sterilizarii, lipsa fenomenului de adoptie, slaba informare, nepasarea. Cel mai grav factor este insa, absenta unor programe eficiente de gestionare a populatiei canine sau mai rau, aplicarea unor masuri total nedocumentate si ca atare, gresite.

Aparent, exista 3 variante de abordare a situatiei actuale:

1. Omorarea cainilor. O metoda care la prima vedere pare cea mai eficienta si rapida. La o examinare mai atenta, vom constata ca prinderea si eutanasierea cainilor prin metode umane se dovedesc a fi operatiuni foarte scumpe si de multe ori imposibile. Iubitorii de animale isi vor ascunde protejatii ori de cate ori se vor organiza prinderi, urletele unui caine prins de hingheri ii fac pe ceilalti  comunitari  sa fuga. In plus, deseori s-au inregistrat incidente cu aceste ocazii: hingherii au fost amenintati sau agresati de catre locuitorii din zona sau in cele mai multe situatii au fost mituiti. In aceste conditii, actiunea de prindere a cainilor se desfasoara intr-un ritm lent si anevoios. O alta metoda este otravirea cainilor. Ilegala si periculoasa, cu posibile victime colaterale (pasari sau alte animale salbatice, animale cu stapan, oameni fara adapost, copii nesupravegheati etc). Impuscarea, este deasemenea o metoda care nu se poate aplica atunci cand vorbim de atatea exemplare care traiesc in zone populate de oameni.

2. Infiintarea unor adaposturi care ar putea gazdui toti cainii fara stapan. Pare o idee buna si mult mai umana decat omorarea cainilor. Insa adaposturile si-au dovedit eficienta numai in situatia unui numar redus de caini. La nivelul Bucurestiului si al intregii tari, sumele necesare pentru construirea acestor adaposturi – gigant ar fi fabuloase iar pe masura ce s-ar popula cu animale, restul exemplarelor s-ar inmulti nestingherite pe strazi, profitand de spatiul si resursele ramase. In acest fel, ar trebui construite alte si alte adaposturi. Exceptand costurile constructiilor, ar mai exista costurile prinderii, sterilizarii animalelor din adaposturi plus, cel mai substantial, cel al asigurarii hranei si asistentei medicale pe tot parcursul vietii. Daca adaugam si costurile administrarii (ingrijitori, produse pt. igienizare, medic veterinar, medicamente etc), nici un consiliu local nu si-ar putea permite asemenea buget.

3. Controlul reproducerii. Cu toate ca pare cea mai lenta metoda, cu efecte care nu se vad instantaneu, aceasta este singura solutie care s-a dovedit eficienta in cazul unei populatii mari de animale fara stapan, ca cea cu care ne confruntam de zeci de ani in Romania. Felul in care se aplica aceasta metoda este unul simplu si cu multe avantaje. Controlul reproducerii presupune: prinderea animalelor, deparazitarea, vaccinarea si sterilizarea lor, identificarea si marcarea intr-un mod vizibil de la distanta si eliberarea acestora in locul de unde au fost capturate. Avantaje: creste eficienta prinderilor (iubitorii de animale vor ajuta echipajele sa ia cainii daca vor stii ca acestia se vor reintoarce) iar de multe ori cainii vor fi adusi pentru sterilizare chiar de catre cei care ii ocrotesc. Prin vaccinare se elimina riscul producerii unor zoonoze periculoase (rabie). Numarul exemplarelor agresive (masculi in perioada de monta, femele cu pui) va scadea drastic. In urma sterilizarii comportamentul animalelor se schimba in totalitate, cel mai puternic instinct, cel de reproducere, dispare, nu se mai formeaza haite (in perioadele de monta s-au inregistrat cele mai multe cazuri de agresivitate). In plus, cainii nu mai migreaza, fiind mai facila o pastrare a evidentei acestora si depistarea unor exemplare cu probleme (caini agresivi, bolnavi etc).

Sterilizarea in masa este singura solutie care da rezultate pe termen mediu si lung, mai mult decat atat, este o solutie decenta, umana si pentru care s-ar primi sprijinul organizatiilor de protectie a animalelor cat si al cetatenilor. Numeroase studii si tratate, inclusiv concluziile Organizatiei Mondiale a Sanatatii recomanda aplicarea unui program de control al reproductiei si NU adoptarea unei solutii radicale, inumane, scumpe si cel mai grav, total ineficiente! Cercetarile conduse de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS)in perioada 1981-1988 in cadrul programului A.G.F.U.N.D. / OMS de lupta impotriva rabiei umane si canine din tarile in curs de dezvoltare au relevat faptul ca programele de eliminare a cainilor (care prevad prinderea si euthanasierea cainilor comunitari) sint atat ineficiente, cit si costisitoare. Nimic nu dovedeste ca eliminarea cainilor ar fi avut vreodata un impact semnificativ asupra densitatii populatiei canine sau asupra propagarii rabiei. In spiritul viziunilor stiintific fundamentate, exprimate pe plan international si national, programele de prindere si eliminare a cainilor fara stapan sunt considerate ineficiente pe termen mediu si lung deoarece nu ataca originea problemei, care este ritmul ridicat al reproducerii. In conceptia promovata, CONTROLUL populatiei canine se bazeaza prioritar pe:  STERILIZARI, VACCINARI, (implicand inregistrari si marcaj), plus EDUCATIE si SUPRAVEGHERE. “In the long term, control of reproduction is by far the most effective strategy of dog population management” – World Health Organisation, Guidelines for Dog Population Management, page 72. “Removal and killing of dogs should never be considered as the most effective way of dealing with a problem of surplus dogs in the community: it has no effect whatsoever on the root cause of the problem.” – World Health Organisation Guidelines for Dog Population Management, page 74. “In none of the study areas did the elimination of dogs by any method have any significant long term effect on dog population size.” – Report of World Health Organisation Consultation on Dog Ecology Studies related to Rabies Control.

Motivul este ca daca densitatea animalelor dintr-o anumita zona a depasit un numar critic, atunci solutia de mai sus este singura care poate rezolva problema. O data ce numarul cainilor este atat de mare ca in Romania, se pot omori oricat de multi caini, pe perioade extrem lungi si tot nu se va reduce numarul acestora. Rata de inmultire este mult mai rapida decat capacitatea autoritatilor de a prinde si omori animalele. In plus aceasta rata creste proportional cu rata omorarii. Cainii fara stapan se hranesc cu resturile menajere ale populatiei. Asta inseamna ca intr-un oras ca Bucuresti, un numar maxim de caini poate supravietui in limita cantitatii de resturi disponibile. Chiar daca s-ar reusi exterminarea a 50% din populatia canina, tot nu s-ar face nimic mai mult decat imbunatatirea conditiilor de inmultire si supravietuire a celeilalte jumatati ramase si implicit dublarea spatiului disponibil si a cantitatii de hrana. Acest lucru ar spori imediat rata de inmultire si conform studiilor efectuate, in numai un anotimp de imperechere s-ar ajunge la numarul initial de caini. Astfel, metoda uciderii animalelor ar putea fi aplicata la nesfarsit fara nici un fel de rezulatat.

Argumente: In Romania nu s-a tinut cont de parerea specialistilor. Ani in sir autoritatile au eutanasiat cainii fara stapan. Statistica arata ca in Bucuresti, in anul 2001 erau 90.000 de caini. In perioada 2001- 2007 Administratia pentru Supravegherea Animalelor  Bucuresti a raportat capturarea si eutanasia a 108.000 caini dintre care 80% au fost eutanasiati iar 20% revendicati. O alta statistica data publicitatii de catre aceeasi administratie arata ca intre 2001-2007 inclusiv, cifra exacta a fost de 144.339 caini eutanasiati, astfel : 2001….47.916 caini eutanasiati 2002….33.650 caini eutanasiati 2003….10.159 caini eutanasiati 2004….13.602 caini eutanasiati 2005….14.418 caini eutanasiati 2006….13.236 caini eutanasiati 2007….11.361 caini eutanasiati Pentru aceasta s-a folosit un buget de 9 milioane de euro. Rezulta ca pentru eutanasia unui caine s-au cheltuit peste 60 euro in timp ce o sterilizare costa 20 euro. Cu toate acestea si in anul 2009 numarul cainilor de pe strada este foarte mare,  dovedind inca o data inutilitatea acestui program , confirmandu-se astfel concluziile raportului Organizatiei Mondiale a Sanatatii, Raportul tehnic al Comitetului de Experti pentru prevenirea rabiei – Raport tehnic nr. 824, Geneva/1992. In prezent in Capitala, in urma unor calcule bazate pe metode stiintifice, Organizatia Vier Pfoten estimeaza ca traiesc aproximativ 40 000 de caini fara stapan. Dintre acestia, aproximativ 20% sunt deja sterilizati. Constatam ca pe parcursul celor 7 ani, plecand de la cei 90 000 de caini existenti in anul 2001, au fost omorati 144 399, alti aproximativ 50 000 au murit din cauza naturale (batranete, boli, accidente) iar numarul lor s-a redus numai la 40 000. Se deduce clar ca rata inmultirii si supravietuirii creste o data cu rata omorarii. Practic, prin metoda omorarii, nu se poate elimina mai mult de 50% din efectivul de caini dintr-o anumita arie, atata timp cat numarul lor a depasit un prag critic. Metoda sterilizarii masive si rapide   micsoreaza drastic rata de inmultire in timp ce procentul deceselor din cauze normale ramane constant. In fapt scaderea populatiei canine de la 90 000 la 40 000 a fost cauzata de sterilizarea pe alocuri facuta de diverse asociatii, persoane particulare, ASA prin sterilizarea cainilor revendicati sau programe initiate de cabinete veterinare prin reduceri de cost pentru cainii fara stapan. Practic, in nici unul din acesti ani nu s-a reusit eutanasierea a mai mult de jumatate din cainii de pe strazi. In acest fel, daca nu s-ar fi si sterilizat in mica masura ,  numarul acestora ar fi fost aproape acelasi. In schimb, daca cei 90 000 de caini de la momentul respectiv ar fi fost sterilizati in masa (peste 90%) acum problema ar fi fost rezolvata.Media de viata a unui caine fara stapan este de 6-7 ani iar numarul acestora s-ar fi diminuat de la an la an pana la disparitie.

La fel de importanta este aparitia unui act normativ (exista o propunere legislativa in acest sens dar care s-a oprit acum aproape doi ani la Comisia pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic) care, pe langa reglementarile necesare gestionarii populatiei animalelor fara stapan, sa oblige si proprietarii sa-si sterilizeze exemplarele fara valoare chinologica/drept de monta. Aceasta este singura metoda pentru a stopa fenomenul masiv de abandon al puilor, atat raspandit in zonele cu curti.

Este regretabil ca in Romania, singura solutie gasita de autoritati este uciderea cainilor sau ignorarea problemei atata timp cat aceste rapoarte exista de foarte multi ani iar autoritatile au fost informate de catre diverse organizatii internationale de protectia animalelor cu privire la metoda sterilizarii masive, ba mai mult decat atat, aceste organizatii au oferit sprijin care presupunea ajutoare materiale, sterilizari gratuite si punerea la dispozitia autoritatilor de personal specializat in vederea demararii unui amplu program de control al reproductiei canine.

Sterilizarea unui caine de talie medie costa aprox.20 euro care inseamna: – 12 euro medicamentele si materiale utilizate (tranchilizant, anestezic,dezinfectant, instrumentar chirurgical, materiale sutura, antibiotic, antiinflamator, manusi chirurgicale, materiale identificare etc). – 8 euro regia (salariul medicului si asistentului veteterinar, al prinzatorului, transportul pana la baza unde se fac sterilizarile si retur). Eutanasia unui caine costa 62 de euro, facand un calcul simplu prin impartirea bugetului ASA pe 7 ani la numarul de eutanasii efectuate. Din cele de mai sus, reiese cat de important este sa se porneasca, de urgenta, un program de control a reproductiei canine, atat la nivelul capitalei cat si la nivelul intregii tari.

10
Feb
10

Petitie anti-euthanasia cainilor comunitari!

Maidanezii sunt pe cale sa reaprinda o veche disputa intre cei care ii hranesc si ii tolereaza langa blocuri si cei care vor sa fie starpiti. Prefectul Bucurestiului arata marul discordiei si anunta ca incearca sa schimbe legislatia pentru eutanasierea patrupedelor.Mai cu jumatate de gura, si primarii de sector admit ca nu mai fac fata situatiei. Zece mii de bucuresteni au ajuns la spital in 2009 dupa ce au fost muscati de cainii comunitari.  iIn acest moment adaposturile destinate lor sunt pline ochi. Astfel, autoritatile au ajuns iar la concluzia ca eutanasierea lor ar curata orasul de multe probleme.

Prefectul vrea sa depuna la Parlament un nou proiect si sa schimbe astfel legislatia in vigoare care interzice exterminarea cainilor. Pe de alta parte, primarul general, Sorin Oprescu, asteapta si alte propuneri de la sectoare, pentru ca le da dreptate bucurestenilor, dar nu isi doreste abuzuri. Va conta si pe sfatul specialistilor de la Facultatea de Medicina Veterinara.

Organizatiile pentru protectia animalelor cer insa altceva. Vor sterilizarea si retrimiterea lor pe strada, exact in locul in care au fost prinsi, pentru ca un loc gol va fi imediat ocupat de alti caini. Cu asta sunt de acord si unii alesi. In 2001, primarul de atunci, Traian Basescu, a atras un scandal monstru cand a declasat o ampla actiune de strangere si omorare a cainilor. Brigitte Bardot in persoana a venit la Bucuresti ca sa-l induplece.

Pana in acest moment exista patru petitii diferite, cel putin trei dintre ele lansate de organizatiile din strainatate, cerand autoritatilor in principiu acelasi lucru: nemodificarea legii de protectie a animalelor si derularea de campanii de sterilizare in masa plus campanii de educatie a populatiei.  Pentru a nu se repeta atrocitatile de acum cativa ani cu “euthanasieri” cu batele, topoarele, injectii supradozate in inima etc. si …..mentinerea numarului de caini pe strazi cu toate acestea (datorita abandonurilor si ratei de inmultire rapida a cainilor ramasi pe strazi), va rog semnati macar una (preferabil prima) din aceste petitii!

http://www.thepetitionsite.com/tell-a-friend/6622754

http://www.thepetitionsite.com/4/say-no-to-holocaust-of-strays-in-romaniaromania

http://www.sternenhof.eu/89-0-Protestmail-an-Rumaenien.html

http://www.thepetitionsite.com/tell-a-friend/6622754

In continuare voi cita fragmente din comentariile de pe aceste petitii, care fac un rezumat a felului in care pana acum autoritatile au incercat sa rezolve problema cainilor comunitari, rezultatele acestor masuri si argumente pentru un program local/national de sterilizare si returnare a cainilor pentru o perioada  de cel putin 5 ani.

….Va rog sa va reamintiti anul 2001 cand T. Basescu, pe atunci Primar General al Capitalei, a semnat un contract cu o serie de organizatii dispuse sa ajute, contract in urma caruia s-au sterilizat doar intr-o luna si jumatate 3200 caini. In acea perioada in Bucuresti erau aprox. 90.000 caini. Daca ritmul de sterilizare s-ar fi mentinut, este evident ca ca acum ne-am fi putut lauda ca avem intr-adevar o capitala europeana. Pe langa rapiditatea cu care se desfasura proiectul de sterilizare, se demarase si o ampla campanie de adoptie, au fost infiintate adposturi private si se incepusera favorizarea de adoptii internationale prin intermediul organizatiilor din strainatate. Dar, dupa o luna, Basescu a incalcat contractul fara sa ofere nici o explicatie coerenta si a decis exterminarea cainilor prin metode barbare (exista dovezi video). Timp de 7 ani cainii au fost eutanasiati de catre Primaria Mun.Bucuresti,  iar numarul acestora a ramas constant! Asupra acestui fenomen, T Basescu fusese avertizat de catre o groza de experti din strainatate si de catre organizatiile care aveau experienta internationala. Studii, tratate si metode consacrate de gestionare a populatiilor de animale comunitare, de exemplu concluziile Organizatiei Mondiala a Sanatatii (World Health Organisation) demonstrau ca singura solutie in cazul de fata este STERLIZAREA IN MASA, inregistrarea si eliberarea in teritoriu. La momentul respectiv, niciun argument nu a fost luat in calcul, nici un expert venit din tari mai evoluate, nicio petitie sau manifestare de protest nu a contat! T. Basescu a considerat ca va castiga capital electoral (doar avea de gand sa ajuga Presedinte, nu sa imbatraneasca la PMB) adoptand o solutie rasunatoare. A cerut exterminarea cainilor de pe strazile capitalei, a batut cu pumnul in masa ca un adevarat comandant de nava damboviteana, a aparut prin tot felul de emisiuni si a spus ca grija ptr cetatenii Bucurestiului il obliga sa incalce contractul si sa demareze, de urgenta, un amplu program de euthanasiere. Asa se face ca din 2001 si pana in primavara anului 2008, s-au cheltuit peste 9 milioane de euro, s-au omorat zeci de mii de caini (144 000 declara reprezentantii Administratiei pentru Supravegherea Animalelor), s-au iscat conflicte si tragedii, populatia capitalei s-a impartit in doua tabere inamice in functie de iubirea sau ura pe care o poarta patrupedelor. Organizatiile implicate si cu care se semnase contractul incalcat, s-au retras din capitala si si-au continuat programul de sterilizare in alte orase din tara. (Sterilizarea in Bucuresti a fost stopata, nimeni nu ar fi investit bani in sterilizarea unui animal care a doua zi ar fi putut fi luat de hingheri si eutanasiat.) Surpriza: Cainii au ramas pe strada, sa le demonstreze celor care vad moartea, distrugerea si exterminarea ca solutii salvatoare, ca rapoartele WHO erau corecte, ca toti cei care avertizasera ca eutanasierea cainilor nu va duce la disparitia lor, au avut dreptate. Cainii n-au disparut, a disparut doar T Basescu de la Primarie, s-a dus acolo unde nimeni nu-l mai poate trage la raspundere ptr. toate sufletele omorate cu cruzime de angajatii ASA, pentru toate milioanele de euro pe care contribuabilul  i-a varsat la buget fara sa stie ca din bani publici se achizitiona otrava care se imprastia pe strazi de catre angajatii lui Prigoana de la REBU. Inainte de a pleca, a avut grija sa lanseze ipoteze absurde cum ca asociatiile de protectia animalelor ar vrea sa fie cat mai multi caini pe strazi ptr ca altfel n-ar mai avea obiectul muncii ( ca si cum in tarile care nu au caini maidanezi, nu exista organizatii de aparare a drepturilor animalelor!), sa dea vina pe Consiliu care era din PSD, sau sa instige la violenta facand uz de posturile TV/radio care il serveau. Populatia fost manipulata si indreptata impotriva organizatiilor despre care se lansau tot felul de zvonuri si li se gaseau tot felul de obligatii, iar Primaria Municipiului Bucuresti nu mai era in vizor. Oamenii erau mai preocupati de donatiile primite de catre ong-uri de la persone particulare din tari precum Germania, Austria sau Olanda decat de proprii bani pe care PMB ii gestiona cum ii gestiona. S-au furat miloane de euro din banii publici si s-a aplicat o metoda care nu numai ca a fost barbara dar a fost si cu totul inutila…La asta vreti sa ne intoarcem????

SITUATIA CAINILOR FARA STAPAN

Sursa initiala o reprezinta demolarile din anii ’80 care au provocat un prim val de animale ramase fara stapan si indiferenta autoritatilor fata de inmultirea necontrolata a acestora.

Cauza actuala si cea mai ignorata a aparitiei cainilor fara stapan o constituie persoanele care locuiesc in medii rurale ori urbane, preponderent la casa cu curte, care in loc sa-si sterilizeze animalele, prefera sa le lase sa-si urmeze instinctul iar puii rezultati sunt abandonati in piete aglomerate, paduri de la periferii, pe langa restaurante, scoli, gradinite etc. In ultimii ani s-a marit si numarul cazurilor de abandon al cainilor de apartament. Au aparut pet shop-urile iar tentatia sau insistentele copiilor au facut ca multe animale sa fie achizitionate pe baza unui impuls de moment iar urmatorul pas sa fie abandonul. Totodata familii intregi au plecat sa munceasca in strainatate lasand in urma animale fara adapost.

Factorii care contribuie la amplificarea fenomenului:

- sursele de hrana (resturi menajere care abunda), oamenii care hranesc generatii intregi de pui proveniti de la cateaua blocului, in loc s-o sterilizeze si sa-i ofere aceeasi ingrijire pana la disparitia ei naturala

- lipsa educatiei in randul populatiei privind necesitatea sterilizarii, lipsa fenomenului de adoptie, slaba informare, nepasarea. Cel mai grav factor este insa, absenta unor programe eficiente de gestionare a populatiei canine sau mai rau, aplicarea unor masuri total nedocumentate si ca atare, gresite.

Aparent, exista 3 variante de abordare a situatiei actuale:

1. Omorarea cainilor. O metoda care la prima vedere pare cea mai eficienta si rapida. La o examinare mai atenta, vom constata ca prinderea si eutanasierea cainilor prin metode umane se dovedesc a fi operatiuni foarte scumpe si de multe ori imposibile. Iubitorii de animale isi vor ascunde protejatii ori de cate ori se vor organiza prinderi, urletele unui caine prins de hingheri ii fac pe ceilalti  comunitari  sa fuga. In plus, deseori s-au inregistrat incidente cu aceste ocazii: hingherii au fost amenintati sau agresati de catre locuitorii din zona sau in cele mai multe situatii au fost mituiti. In aceste conditii, actiunea de prindere a cainilor se desfasoara intr-un ritm lent si anevoios. O alta metoda este otravirea cainilor. Ilegala si periculoasa, cu posibile victime colaterale (pasari sau alte animale salbatice, animale cu stapan, oameni fara adapost, copii nesupravegheati etc). Impuscarea, este deasemenea o metoda care nu se poate aplica atunci cand vorbim de atatea exemplare care traiesc in zone populate de oameni.

2. Infiintarea unor adaposturi care ar putea gazdui toti cainii fara stapan. Pare o idee buna si mult mai umana decat omorarea cainilor. Insa adaposturile si-au dovedit eficienta numai in situatia unui numar redus de caini. La nivelul Bucurestiului si al intregii tari, sumele necesare pentru construirea acestor adaposturi – gigant ar fi fabuloase iar pe masura ce s-ar popula cu animale, restul exemplarelor s-ar inmulti nestingherite pe strazi, profitand de spatiul si resursele ramase. In acest fel, ar trebui construite alte si alte adaposturi. Exceptand costurile constructiilor, ar mai exista costurile prinderii, sterilizarii animalelor din adaposturi plus, cel mai substantial, cel al asigurarii hranei si asistentei medicale pe tot parcursul vietii. Daca adaugam si costurile administrarii (ingrijitori, produse pt. igienizare, medic veterinar, medicamente etc), nici un consiliu local nu si-ar putea permite asemenea buget.

3. Controlul reproducerii. Cu toate ca pare cea mai lenta metoda, cu efecte care nu se vad instantaneu, aceasta este singura solutie care s-a dovedit eficienta in cazul unei populatii mari de animale fara stapan, ca cea cu care ne confruntam de zeci de ani in Romania. Felul in care se aplica aceasta metoda este unul simplu si cu multe avantaje. Controlul reproducerii presupune: prinderea animalelor, deparazitarea, vaccinarea si sterilizarea lor, identificarea si marcarea intr-un mod vizibil de la distanta si eliberarea acestora in locul de unde au fost capturate. Avantaje: creste eficienta prinderilor (iubitorii de animale vor ajuta echipajele sa ia cainii daca vor stii ca acestia se vor reintoarce) iar de multe ori cainii vor fi adusi pentru sterilizare chiar de catre cei care ii ocrotesc. Prin vaccinare se elimina riscul producerii unor zoonoze periculoase (rabie). Numarul exemplarelor agresive (masculi in perioada de monta, femele cu pui) va scadea drastic. In urma sterilizarii comportamentul animalelor se schimba in totalitate, cel mai puternic instinct, cel de reproducere, dispare, nu se mai formeaza haite (in perioadele de monta s-au inregistrat cele mai multe cazuri de agresivitate). In plus, cainii nu mai migreaza, fiind mai facila o pastrare a evidentei acestora si depistarea unor exemplare cu probleme (caini agresivi, bolnavi etc).

Sterilizarea in masa este singura solutie care da rezultate pe termen mediu si lung, mai mult decat atat, este o solutie decenta, umana si pentru care s-ar primi sprijinul organizatiilor de protectie a animalelor cat si al cetatenilor. Numeroase studii si tratate, inclusiv concluziile Organizatiei Mondiale a Sanatatii recomanda aplicarea unui program de control al reproductiei si NU adoptarea unei solutii radicale, inumane, scumpe si cel mai grav, total ineficiente! Cercetarile conduse de Organizatia Mondiala a Sanatatii in perioada 1981-1988 in cadrul programului A.G.F.U.N.D. / OMS de lupta impotriva rabiei umane si canine din tarile in curs de dezvoltare au relevat faptul ca programele de eliminare a cainilor (care prevad prinderea si euthanasierea cainilor comunitari) sint atat ineficiente, cit si costisitoare. Nimic nu dovedeste ca eliminarea cainilor ar fi avut vreodata un impact semnificativ asupra densitatii populatiei canine sau asupra propagarii rabiei. In spiritul viziunilor stiintific fundamentate, exprimate pe plan international si national, programele de prindere si eliminare a cainilor fara stapan sunt considerate ineficiente pe termen mediu si lung deoarece nu ataca originea problemei, care este ritmul ridicat al reproducerii. In conceptia promovata, CONTROLUL populatiei canine se bazeaza prioritar pe: STERILIZARI, VACCINARI, (implicand inregistrari si marcaj), plus EDUCATIE si SUPRAVEGHERE. “In the long term, control of reproduction is by far the most effective strategy of dog population management” – World Health Organisation, Guidelines for Dog Population Management, page 72. “Removal and killing of dogs should never be considered as the most effective way of dealing with a problem of surplus dogs in the community: it has no effect whatsoever on the root cause of the problem.” – World Health Organisation Guidelines for Dog Population Management, page 74. “In none of the study areas did the elimination of dogs by any method have any significant long term effect on dog population size.” – Report of World Health Organisation Consultation on Dog Ecology Studies related to Rabies Control.

Motivul este ca daca densitatea animalelor dintr-o anumita zona a depasit un numar critic, atunci solutia de mai sus este singura care poate rezolva problema. O data ce numarul cainilor este atat de mare ca in Romania, se pot omori oricat de multi caini, pe perioade extrem lungi si tot nu se va reduce numarul acestora. Rata de inmultire este mult mai rapida decat capacitatea autoritatilor de a prinde si omori animalele. In plus aceasta rata creste proportional cu rata omorarii. Cainii fara stapan se hranesc cu resturile menajere ale populatiei. Asta inseamna ca intr-un oras ca Bucuresti, un numar maxim de caini poate supravietui in limita cantitatii de resturi disponibile. Chiar daca s-ar reusi exterminarea a 50% din populatia canina, tot nu s-ar face nimic mai mult decat imbunatatirea conditiilor de inmultire si supravietuire a celeilalte jumatati ramase si implicit dublarea spatiului disponibil si a cantitatii de hrana. Acest lucru ar spori imediat rata de inmultire si conform studiilor efectuate, in numai un anotimp de imperechere s-ar ajunge la numarul initial de caini. Astfel, metoda uciderii animalelor ar putea fi aplicata la nesfarsit fara nici un fel de rezulatat.

Argumente: In Romania nu s-a tinut cont de parerea specialistilor. Ani in sir autoritatile au eutanasiat cainii fara stapan. Statistica arata ca in Bucuresti, in anul 2001 erau 90.000 de caini. In perioada 2001- 2007 Administratia pentru Supravegherea Animalelor  Bucuresti a raportat capturarea si eutanasia a 108.000 caini dintre care 80% au fost eutanasiati iar 20% revendicati. O alta statistica data publicitatii de catre aceeasi administratie arata ca intre 2001-2007 inclusiv, cifra exacta a fost de 144.339 caini eutanasiati, astfel : 2001….47.916 caini eutanasiati 2002….33.650 caini eutanasiati 2003….10.159 caini eutanasiati 2004….13.602 caini eutanasiati 2005….14.418 caini eutanasiati 2006….13.236 caini eutanasiati 2007….11.361 caini eutanasiati Pentru aceasta s-a folosit un buget de 9 milioane de euro. Rezulta ca pentru eutanasia unui caine s-au cheltuit peste 60 euro in timp ce o sterilizare costa 20 euro. Cu toate acestea si in anul 2009 numarul cainilor de pe strada este foarte mare,  dovedind inca o data inutilitatea acestui program , confirmandu-se astfel concluziile raportului Organizatiei Mondiale a Sanatatii, Raportul tehnic al Comitetului de Experti pentru prevenirea rabiei – Raport tehnic nr. 824, Geneva/1992. In prezent in Capitala, in urma unor calcule bazate pe metode stiintifice, Organizatia Vier Pfoten estimeaza ca traiesc aproximativ 40 000 de caini fara stapan. Dintre acestia, aproximativ 20% sunt deja sterilizati. Constatam ca pe parcursul celor 7 ani, plecand de la cei 90 000 de caini existenti in anul 2001, au fost omorati 144 399, alti aproximativ 50 000 au murit din cauza naturale (batranete, boli, accidente) iar numarul lor s-a redus numai la 40 000. Se deduce clar ca rata inmultirii si supravietuirii creste o data cu rata omorarii. Practic, prin metoda omorarii, nu se poate elimina mai mult de 50% din efectivul de caini dintr-o anumita arie, atata timp cat numarul lor a depasit un prag critic. Metoda sterilizarii masive si rapide   micsoreaza drastic rata de inmultire in timp ce procentul deceselor din cauze normale ramane constant. In fapt scaderea populatiei canine de la 90 000 la 40 000 a fost cauzata de sterilizarea pe alocuri facuta de diverse asociatii, persoane particulare, ASA prin sterilizarea cainilor revendicati sau programe initiate de cabinete veterinare prin reduceri de cost pentru cainii fara stapan. Practic, in nici unul din acesti ani nu s-a reusit eutanasierea a mai mult de jumatate din cainii de pe strazi. In acest fel, daca nu s-ar fi si sterilizat in mica masura ,  numarul acestora ar fi fost aproape acelasi. In schimb, daca cei 90 000 de caini de la momentul respectiv ar fi fost sterilizati in masa (peste 90%) acum problema ar fi fost rezolvata.Media de viata a unui caine fara stapan este de 6-7 ani iar numarul acestora s-ar fi diminuat de la an la an pana la disparitie.

La fel de importanta este aparitia unui act normativ (exista o propunere legislativa in acest sens dar care s-a oprit acum aproape doi ani la Comisia pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic) care, pe langa reglementarile necesare gestionarii populatiei animalelor fara stapan, sa oblige si proprietarii sa-si sterilizeze exemplarele fara valoare chinologica/drept de monta. Aceasta este singura metoda pentru a stopa fenomenul masiv de abandon al puilor, atat raspandit in zonele cu curti.

Este regretabil ca in Romania, singura solutie gasita de autoritati este uciderea cainilor sau ignorarea problemei atata timp cat aceste rapoarte exista de foarte multi ani iar autoritatile au fost informate de catre diverse organizatii internationale de protectia animalelor cu privire la metoda sterilizarii masive, ba mai mult decat atat, aceste organizatii au oferit sprijin care presupunea ajutoare materiale, sterilizari gratuite si punerea la dispozitia autoritatilor de personal specializat in vederea demararii unui amplu program de control al reproductiei canine.

Sterilizarea unui caine de talie medie costa aprox.20 euro care inseamna: – 12 euro medicamentele si materiale utilizate (tranchilizant, anestezic,dezinfectant, instrumentar chirurgical, materiale sutura, antibiotic, antiinflamator, manusi chirurgicale, materiale identificare etc). – 8 euro regia (salariul medicului si asistentului veteterinar, al prinzatorului, transportul pana la baza unde se fac sterilizarile si retur). Eutanasia unui caine costa 62 de euro, facand un calcul simplu prin impartirea bugetului ASA pe 7 ani la numarul de eutanasii efectuate. Din cele de mai sus, reiese cat de important este sa se porneasca, de urgenta, un program de control a reproductiei canine, atat la nivelul capitalei cat si la nivelul intregii tari.

12
Ian
10

Campanie de sterilizari gratuite pentru cateii comunitari 11ian-5 feb

Fundatia pentru protectia animalelor “Vier Pfoten” , in colaborare cu Primaria Municipiului Suceava a inceput o campanie de sterilizari gratuite pentru cainii comunitari dar si pentru cei cu proprietar si pisicute.  Echipa de prinzatori va umbla prin oras, iar echipa de medici  va  opera intr-o sala special amenajata vizavi de cladirea Centralei “Termica” ( CET).  Persoanele care au în proprietate sau în îngrijire câini şi pisici pot aduce animalele la sterilizat  cu programare  in  locatia mentionata,  sau pot chema echipa de prinzatori.  Solicitarile se fac la numarul de telefon 0732660108, disponibil zilnic între orele 09.00-17.00, iar dacă cel care sună are mai multe animale de adus şi nu are cu ce le transporta, acestea pot fi luate atunci  când echipele de prindere ajung în cartierul respectiv. Cainii sterilizati vor fi  deparazitati si vaccinati si tinuti sub observatie medicala inca aprox 24 de ore dupa operatie, dupa care vor fi adusi inapoi in zona de unde au fost luati.

Aceasta practica este considerata a fi cea mai eficienta in incercarea de a reduce cresterea numarului de caini de pe strazi, nefiind suficienta doar luarea cainilor (deoarece altii vor veni si ocupa teritoriul liber)  sau doar sterilizarea (si tinerea lor in adaposturi care la un moment dat se aglomereaza) .Aceasta metoda nu este benefica doar pentru animale, ci si pentru sanatatea publica, pentru ca include  tratarea, deparazitarea si vaccinarea animalelor si pentru ca se reduce numarul de accidente urmate de muscaturi, deoarece animalele sterilizate tind sa traiasca singure si sunt mai pasnice (nemaiavand pui de aparat sau femele in calduri de urmarit in grupuri).

Aceasta campanie face parte din programul permanent de sterilizari al fundatiei Vier Pfoten “Stray Animal Care” care se deruleaza pe intreg teritoriul tarii la solicitarea primariilor si comunitatilor locale.  Echipa mobila este formata din prinzatori experimentati si chirurgi veterinari bine instruiti, scopul lor fiind sterilizarea catorva sute de caini pe saptamana. Operatiile si tratamentele sunt facute din fondurile proprii ale fundatiei, iar administratia locala cu care se colaboreaza se obliga sa nu omoare animalele si sa promoveze proiectul de sterilizare si returnare.

Facem apel catre sucevenii care au intrat pe acest blog si au citit aceste randuri sa zica mai departe despre aceasta campanie, deoarece este in interesul nostru ca echipa Vier Pfoten sa mearga in cat mai multe locatii si sa sterilizeze cat mai multi caini si pisici.

19
Sep
09

Campanie de sterilizari gratuite

afis castrare

Asociatia de Protectie a Animalelor Proanima Suceava , in colaborare cu fundatia Vier  Pfoten si Primaria Municipiului Suceava organizeaza in perioada 14-24 septembrie o campanie de sterilizari gratuite pentru cateii si pisicile comunitare , dar si pentru cei care au proprietar. Operatiile au loc in incinta adapostului de caini din Lunca Sucevei ( pentru localizare aici) , iar cainii pot fi luati inapoi in ziua in care au fost operati daca ii puteti tine sub supraveghere dupa anestezie,   sau dupa vreo doua zile . Programarile se fac la numerele de telefon:

Dr. Rusu Catalin 0745 971 398

Dr. Schulz Cristina 0745 800 063

Ionita Alexandra 0743 575 255

medic Vier Pfoten

medicul proanima anesteziind un caine pentru operatie

catei adapost campanie 1

catei adapost campanie




Adopta un prieten!

directioneaza 2% din impozitul datorat statului pentru ajutarea animalelor din adapost si de pe strada

directioneaza 2% din impozitul datorat statului pentru ajutarea animalelor din adapost si de pe strada:hrana, sterilizare, tratamente

petsitting, insotitor animale de companie suceava

http://petsittingsuceava.wordpress.com/

Articole recente

Ne implicam pe facebook

Comunitatea Romani pentru Animale

ne implicam pe facebook aici:

adoptii caini

Caini - Anunturi adoptii caini

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.